TRADITII, OBICEIURI SI SUPERSTITII DE PASTE. Ce se spune ca trebuie sa faci ca sa-ti mearga bine de Paste

Esti superstitios? Nu stii ce trebuie si ce nu trebuie sa faci in zilele de Sarbatoare? Vrei sa ai noroc si sa iti mearga bine? Traditii sunt nenumarate. Mai jos gasesti o parte din ele.

Oul rosu de Paste este pazitorul casei, cel putin asta cred maramuresenii. Unii sateni pun ouale rosii la ferestre pentru ca in acest fel casa sa le fie aparata de rele. Ouale trebuie lasate sa faca viermi, fiind semn de bogatie. Se spune ca daca pana la Sarbatoarea Inaltarii Domnului oul crapa si face viermi, lumea e fericita pentru ca inseamna ca acea casa va avea prosperitate.

Ouale trebuie vopsite in Joia Mare. Orice lucru gospodaresc facut in casa vinerea este pacat si aduce ghinion, de aceea ouale trebuie vopsite in Joia Mare. Este obligatorie si spovedania, pentru ca Pastele trebuie sa te prinda cu sufletul curat.

Oul rosu este asociat cu sangele Mantuitorului. Biblia spune ca Maica Domnului a asezat un cos cu oua langa crucea pe care a fost rastignit Mantuitorul si acestea s-au inrosit de la sangele curs din ranile lui Iisus. Se spune ca raul nu va putea invinge pe Pamant atata timp cat va fi sarbatorita Invierea Domnului si vor continua sa se vopseasca oua rosii in amintirea jertfei lui Iisus Hristos.

Ouale colorate in alte culori (galben, verde, albastru) vestesc bucuria primaverii. Cele colorate in negru simbolizeaza chinul si durerea pe care le-a suferit Hristos pe cruce.
Ce puneti pe masa de Paste si cat costa. De la miel, la salamuri cu trufe
Inainte de a merge la Slujba de Inviere sau in prima zi de Paste, dis-de-dimineata, se spune ca e bine ca toti ai casei sa se spele in apa in care aseaza un ou rosu si o moneda de argint, iar, dupa caz, un fir de busuioc pentru a fi sanatosi tot anul. Astfel toti cei care isi spala fata cu aceasta apa vor fi tari ca banul, frumosi ca oul si cautati ca busuiocul.

E bine ca din primul ou ciocnit sa manance toata familia, pentru a fi mereu impreuna. De asemenea, trebuie ca oul sa fie spart de catre capul familiei. Tot acesta il curata si il taie in atatea felii cati membri are familia respectiva. Fiecare isi va lua bucatica din acel ou si il vor manca deodata

Ouale se ciocnesc in ziua de Pasti doar de catre barbati, potrivit traditiei. Mamele, bunicile si surorile care in Saptamana cea Mare intra in biserica trebuie sa aibe capul acoperit de-o naframa neagra. Legenda spune ca pe cel care tine postul negru in Vinerea Mare nu-l va durea niciodata capul si va afla cu trei zile inainte cand va muri.

Cel care se cufunda de trei ori in apa rece in Vinerea Seaca va fi sanatos tot anul. Cei mai multi se scalda in aceasta zi pentru a nu se prinde de ei, in decursul anului, nicio buba, friguri sau alte boli. Se crede ca daca ploua in Vinerea Seaca anul va fi manos, iar daca nu ploua anul va fi neroditor.

Bucate sfintite la slujba de Inviere:
- ouale curatite - cine mananca oua prima data in ziua de Pasti se zice ca va fi usor peste an. Altii usuca albus de ou rosu sfintit si daca un om face albeata, piseaza albusul si i-l sufla in ochi;
- slanina e folosita la mai multe leacuri: se ung ranile si daca se imbolnaveste vreun om si mananca slanina acesta se vindeca. Daca cineva e bolnav de friguri se afuma cu slanina, tamaia alba si neagra puse pe o lespede. Daca sangereaza vreo vita i se da sa manance din slanina;
- hreanul - cine-l mananca atunci cand vine acasa de la biserica va fi iute si sanatos tot anul. Pus in cofele cu apa sau in fantani, curateste apa. Se amesteca in tavitele vitelor impotriva bolilor si e bun contra frigurilor;
- sarea se foloseste la sfintirea fantanilor;
- cuisoarele sunt bune pentru dureri de masele;
- faina: se freaca ochiul vitei cu albeata si-i trece;
- usturoiul sfintit (pus in pamant) nu se strica; serveste la alungarea strigoilor de la casa si se ung usile grajdurilor cu el, iar la nevoie se da si pe oamenii bolnavi;
- samanta de busuioc: cu firele de busuioc sfintite se afuma cei cu dureri de urechi. Busuiocul e inspiratorul dragostei, de usturoi fug strigoii, iar de taciune fuge dracul.

În noaptea de Bobotează se deschid cerurile şi Dumnezeu îţi îndeplinește dorințele!

În noaptea de Bobotează se deschid cerurile şi Dumnezeu îţi îndeplinește dorințele! Semnele miraculoase ale Bobotezei:

Ajunul Bobotezei – tradiții și superstiții

Ajunul Bobotezei este una dintre cele mai importante.

În calendarul popular , această zi de ajun, care precede sărbătoarea propriu zisă, a Bobotezei, este chiar mai importantă decât sărbătoarea în sine. Acest lucru e posibil datorită numărului mare de practici magico-rituale, cât și prin intensitatea sacralității ce se pogoară asupra ei.

Ajunul Bobotezei se serbează prin post, deoarece se spune că cine va posti in ajun de Bobotează va avea noroc tot anul.

Totodată în această zi de ajun există tradiția conform căreia preotul va trece pe la toate casele cu „Iordanul” sfințind atât gospodăriile, cât și pe locuitorii acestora.

Se mai spune, din bătrâni, că în această noapte ouăle de corb crapă din cauza gerului și, astfel, ies puii, care vor încerca să zboare.

În noaptea de Bobotează se deschid cerurile, iar celui care vede acest lucru, Dumnezeu îi îndeplinește dorințele.

Tot în ajun de Bobotează fetele mari pot să-și afle ursitul. Ele vor trebui sa fure sau să ceară de la preot un fir de busuioc sfințit pentru a-l pune noaptea sub pernă. Se spune că peste noapte vor visa chipul celui sortit.

Tot pentru a-l vedea în vis pe cel sortit, fetele mari trebuie să-și pună pe degetul inelar un fir de mătase roșie și un firicel de busuioc.

În vremurile mai îndepărtate fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă, a doua zi, îl gaseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.

În ajun de Bobotează există și superstiția conform căreia dacă o femeie se împiedică și cade pe gheață , atunci, în viitorul apropiat, va avea loc o căsătorie.

O altă superstiție ne mai spune că cine va strănuta în ziua de ajun de Bobotează va fi norocos în anul ce urmează.

Totodată, în ajunul Bobotezei, există și o serie de superstiții referitoare la vreme, și anume:

Dacă în ajunul Bobotezei e brumă pe pomi, vor fi poame multe;

Dacă în ajun de Bobotează picură din streașină atunci va fi o vară ploioasă;

Dacă ajunul Bobotezei este unul ploios atunci va fi un an ploios;

În direcția în care va stropi preotul cu busuiocul muiat în ageasmă, de acolo vor veni ploile de peste an;

Dacă în ajunul Bobotezei, când preotul umblă cu “Iordanul” prin sate, îi va scârți zăpada sub picioare, atunci va fi un an bogat și rodnic.

In Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se tine post negru, nu se mananca si nu se bea nimic. Canoanele Bisericii invata ca in Ajunul Bobotezei se ajuneaza total, (Canonul 1 al Sf. Teofil al Alexandriei), iar a doua zi se ia agheasma pe nemancate. In Tipicul Sfantului Sava se spune ca, daca Ajunul cade duminica sau sambata, nu se tine post negru. Postul din ziua de 5 ianuarie este pastrat din perioada secolele IV-VI, cand catehumenii se pregateau prin post si rugaciune timp de 40 de zile, sa primeasca botezul in seara acestei zile. Dupa ce primeau botezul, puteau sa participe pentru prima data la liturghia credinciosilor si sa se impartaseasca. Astazi, crestinii postesc in aceasta zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintita – Agheasma Mare.

In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi gusta pe nemancate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pana la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se intampla ca cei opriti de la Sfanta Impartasanie sa primeasca de la duhovnic binecuvantarea de a lua Agheasma Mare. Insa, trebuie sa fim cu luare aminte la faptul ca Agheasma Mare nu poate inlocui Sfanta Impartasanie.

Alti preoti ii opresc pe credinciosi sa ia Agheasma Mare. In acest sens, Sfantul Sava spune: “acestia nu fac bine pentru ca prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfintirea lumii si a intregii fapturi… Deci de unde este socotinta acestora pentru ca sa nu guste apa aceasta, deoarece trebuie sa stim ca nu pentru aceasta Apa este necuratia in noi, ci devenim necurati prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca sa ne curatim de acestea, bem fara de indoiala aceasta Sfanta Apa”.

Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, in Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvantate sau sfintite, cum ar fi de pilda, la binecuvantarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfantului si Marelui Mir.

Slujba de la Agheasma Mare

Daca Agheasma Mica se poate savarsi ori de cate ori credinciosii doresc acest lucru, Agheasma Mare se oficiaza de doua ori pe an, pe 5 ianuarie, in Ajunul Botezului Domnului si pe 6 ianuarie, in ziua praznicului Bobotezei.

In cadrul slujbei de sfintire a apei se citesc trei paremii, toate din prorocia lui Isaia (cap. XXV, 1-10; LV, 1-13 si XII, 3-6), apoi Apostolul (din I Cor. X, 1-4) si Evanghelia (de la Mc. I, 9-12), in care se prezinta in rezumat Botezul Domnului. Dupa ectenia mare se rosteste rugaciunea de sfintire a apei, compusa de Sfantul Sofronie al Ierusalimului, adresata Sfintei Treimi: (“Treime mai presus de fire…”). Preotul slujitor Il invoca de trei ori pe Sfantul Duh pentru sfintirea apei (“Tu Insuti, dar, Iubitorului de oameni Imparate, vino si acum prin pogorarea Sfantului Tau Duh si sfinteste apa aceasta”) si binecuvanteaza de fiecare data apa cu mana, afundandu-o crucis in vasele cu apa. Apoi rosteste o noua formula de invocare a Sfantului Duh (“Insuti si acum, Stapane, sfinteste apa aceasta, cu Duhul Tau cel Sfant”), pe care preotul o rosteste tot de trei ori, binecuvantand de fiecare data apa, cu mana crucis.

La finalul slujbei, preotul slujitor afunda de trei ori crucea si busuiocul in apa cantand troparul Praznicului. “In Iordan botezandu-Te Tu Doamne …”

In casele credinciosilor, agheasma se pastreaza la loc de cinste, in vase curate si dintr-insa se gusta pe nemancate, in zilele de post si ajunare. Potrivit invataturii Sfintilor Parinti, “firea apei celei sfinte este ca sa spele si trupul si sufletul, sa-l sfinteasca, sa-l innoiasca si sa-l faca fiu al lui Dumnezeu”.